Subscribe

* indicates required

April 18, 2011

We Have All the Time in the World ...

Cum ar fi dacă am avea tot Timpul din lume? Daca mormanul de carti care creste si creste nu ar mai fi o problema si am putea citi pentru totdeauna, toate cartile din lume care merita a fi citite. Daca tot stresul care s-a facut simtit in aceasta saptamana, care ma sufoca, n-ar mai fi sub taiusul Timpului, si am avea tot timpul din lume sa ne maturizam, sa crestem, sa ne dam o disertatie, un examen, sa fim ceea ce am vrea sa fim? Daca am stii ca indiferent ce, vom avea tot Timpul din lume sa le spunem prietenilor nostri cat de mult ii iubim, sa le asteptam iertarea, sa fim siguri ca undeva, in viitor, lucrurile vor fi de ambele parti mai bune, mai luminoase, daca am avea tot timpul din lume sa le aratam cine suntem cu adevarat, sa le aratam de ce si cum, sa le dovedim cat de mult inseamna pentru noi, sa le spunem, sa ne spuna …


Numai ca nu avem tot timpul din lume. De asta poate iubesc atat de mult cantecul acesta … We have all the time in the world … stresul va fi mereu prezent in vietile noastre, timpul ne va presa mereu; in fiecare zi, anotimp, sau an va fi ceva ce am uitat sa spunem, sau nu am avut curajul sa spunem, cartile vor creste, vor creea noi intrebari, noi punti, noi Ego-uri, prietenii de moment vor pleca, cei adevarati vor ramane. Pentru totdeauna. Totdeauna … oare cat inseamna asta? Cati ani? Fiecare avem un alt totdeauna, pe langa care trecem in fiecare zi … unii il au pe “totdeauna” de 100 de ani, altii de 50, unii de 30, altii de o zi … si intotdeauna vom avea in suflet zambetele care ne-au dat puterea de a merge mai departe, zambetele care ne-au facut mai buni ...


Adevarul gol golut, asa cum Toni Morrison spunea, e ca “today is always here. Tomorrow is never here.” Am avut un vis ciudat zilele trecute … a war and a green everlasting peace. A past and a Future … hopefully, a Future. Why not? Because as I said somewhere, I remember – past, present, future. And I want that Future.


 Dar pana atunci, in acest “today”, prezent mereu,  hai sa incercam sa fim un pic mai buni, sa dam un pic mai mult, sa facem lucrurile asa cum trebuie, sa spunem te iubesc mai des, prin cuvinte sau gesturi … Let it be PEACE. Asta e ceea ce-mi doresc cel mai mult, asta-mi lipseste, asta m-a ademenit, candva, demult, in alta viata parca … peace. Suna bine, nu?


We have all the time in the world … to hope, to love, to care, to save, to be saved, to forgive, to be forgiven, to teach, to learn. Why not? ...


 

No comments:

Post a Comment

Joy/Vertigo

No matter what the future holds, there is the moment of today of pure  joy, which reminded me of the first novel I read long time ago by Pau...