Mi-e dor de oameni
frumoși, de oameni diferiți, inteligenți, de Oameni cu care să poți purta o
conversație dincolo de banalități, de ceea ce se întâmplă într-o școală sau
clasă. De oameni nebuni, oameni colorați, oameni de la care ai mereu ce să înveți, oameni la care te-ai gândit o viață întreagă și pe care nu știi pe unde să îi mai cauți.
Mi-e dor de
vulnerabilitate, nu să o tot aud și să o văd în celălalt, ci în a o da, în a o
arăta, în a fi și altceva decât acel mic roboțel sau Supraom cu răspunsuri la
toate. Îmi este atât de dor de asta. Mi-e dor de căldura din celălalt, mi-e dor de toate acele lucruri pe
care le tot dau celorlalți.
Mi-e dor de iarnă,
de fulgi, de gheață, de acel Decembrie al meu.
No comments:
Post a Comment