Subscribe

* indicates required

January 1, 2013

24

Tot ceea ce vreau sa exprim este Linistea aceea. Abisala, in care orice strigat se prabuseste fara zgomot. Si nu stiu cum sa fac asta. Sau am uitat. Printre cuvinte, valuri, imbratisari, cuvinte, fericiri si din nou, alte cuvinte. Intr-un nesfarsitdéjà-vu. In the silent “mode”. 

-

No comments:

Post a Comment

Subscribe to: Post Comments (Atom)

Murakami and Our Uncertain Walls

I truly believe literature and children are at the core of who I am. They're my square one - where I find my peace. All the time, in any...

  • "The color of this life is water"
    In its deepness, warmth and happy moments. In its turmoil, and sadness, and scars, and irony. Water which we love and cherish, daring to wa...
  • Tara de Carton si Vata
    Şsst! E calm aici. O ţară fără soare, fără clădiri, fără oameni. Ca un peron al lui Paler. Şi aici nisipul încă mai e ud de valurile unui p...
  • In Groapa cu Cuvinte ...
    Lumea e plina de superstitii si de clisee. Americanii sunt intr-un fel, blondele sunt in alt fel, tiganii sunt asa. Ne aruncam unii altora n...